Rocky - 21/11/2025

10 ANI FĂRĂ ROCKY

Când eu îmi puneam primele flori în curte, Rocky își punea primele urme în praful Mangaliei.

Când eu strângeam prietenii la grătare, Rocky se strângea în el, tremurând sub un gard.

Când eu îmi alegeam perdelele, Rocky încerca să-și aleagă un loc unde să nu fie călcat.

Anii treceau.

Eu schimbam mobilierul, Rocky schimba ascunzătorile.

Eu aduceam canapele noi, Rocky își făcea culcuș în cauciucuri vechi.

Eu îmi făceam planuri, Rocky căuta supraviețuire.

Când eu mă plângeam că nu merge internetul, Rocky se lupta să-i meargă inima încă o zi.

Când eu mă supăram că am facturi mari, Rocky plătea cu viața lui fiecare zi trăită.

Când eu îmi luam concediu să mă odihnesc, Rocky nu a avut niciodată o zi liberă de suferință.

În timp ce eu cumpăram pantofi noi, Rocky umbla desculț, cu pernițele julite.

În timp ce eu îmi puneam haine la spălat, Rocky își spăla tristețea în bălți reci și pline de ulei.

În timp ce eu mă gândeam ce să mai gătesc, Rocky căuta prin tomberoane ce a mai rămas.

Treceau anii…

Eu uitam problemele mărunte. Rocky nu uita niciodată foamea.

Eu serbam Crăciunul cu brad și lumină, Rocky serba supraviețuirea sub cerul liber.

10 ani au trecut.

Eu am schimbat perdele, gresie, gânduri, adrese, dar  Rocky… a schimbat doar anotimpurile frigului.

Și apoi, într-o zi care părea ca toate celelalte, dintr-un alt colț de țară, la 480 de kilometri depărtare,a apărut o mână.

O mână din Brașov. 

O mână care nu l-a întrebat: 

"De unde vii?"

 "Ești de rasă?"

"Merită să lupți pentru tine?"

Nu. Acea mână a spus doar atât: "Eu te văd." 

Și poate că asta a fost prima minune din viața lui Rocky. Poate că nimeni nu i-a vorbit vreodată așa. Poate că nimeni nu i-a oferit vreodată un "mâine".

Când eu reparasem gardul din curte, Rocky încă mai repara rănile din suflet.

Când eu mă certam cu vecinii pentru un loc de parcare, Rocky încă se lupta cu un loc în lume.

Dar mâna aceea din Brașov a rupt cercul. A smuls suferința din Mangalia și a adus-o într-un loc unde suferința putea fi vindecată. A fost un drum lung. Mangalia → Brașov. Dar pentru Rocky…a fost drumul dintre "încă o zi" și "de azi înainte".

Drumul de la "invizibil" la "te văd, te iubesc, ești al meu."

Din momentul acela, pătura nu a mai fost un carton ud.

Apa nu a mai fost din bălți.

Hrana nu a mai fost un vis.

Și numele "Rocky" nu a mai sunat ca un strigăt –ci ca o promisiune.

10 ani fără Rocky. 

Dar din ziua în care Brașovul l-a luat în brațe, Rocky a învățat să trăiască toți anii pierduți…într-o singură clipă de iubire adevărată.